Revenirea la Natură – Produse vegane BIO/ECO/Organice – Handmade – Vegan

Taraxacum officinale

„Fam. Asteraceae. Planta erbacee, perena, hemicriptofita, cosmopolita, mezofita, la temperatura si pH amfitoleranta, prezenta in toata tara, in locuri insorite sau semiumbrite, in pasuni, fanete, poieni, locuri necultivate, in culturi, pe marginea drumurilor de la campie pana in zona subalpina; vegeteaza pe soluri revene, pana la reavan-jilave, slab aprovizionate sau mijlociu aprovizionate cu azot.

Se mai numeste: buha, cicoare, crestatea, floarea-broastei, floarea-gainii, floarea-malaiului, floarea-sorului, floarea-turcului, flori galbene, galbinele grase, gusa-gainii, laptuca, lilicea, niparticli, ochiul-boului, ouale-gainilor, pana-vizgoiului, papa-gainii, papalunga, pui de gasca, turci.

Descriere

Rizom gros vertical, ramificat, lung de 1-2 cm, continuat cu o radacina pivotanta lunga pana la 15 cm, din care se desprind putine radacini secundare. Tulpina aeriana cilindrica, goala in interior, fara noduri, nefoliata, terminata cu o inflorescenta. Frunze lanceolate, atenuate in petiol, cu marginea inegal scobita, rezultand lobi triunghiulari acuti sau obtuzi, cu lobul terminal mult mai mare. Nervura mediana are pe fata superioara aspect de sant. Flori galbene, mari, ligulate, grupate cate 100-200 intr-un calatidiu, care se deschide dimineata si se inchide seara. Calatidiul are involucru lung, format din foliole patente sau rasfrante. Inflorire IV-IX (X). Fructe, achene globuloase (3-4 mm), fiind brazdate cu papus alb in forma de umbrela.

Compozitie chimica

Partile aeriene contin gliceride ale acizilor oleic, palmitic, stearic, ulei volatil, colina, glucoza, polioze, flobafene, acid tartric, substante proteice, substante antibiotice, alcooli triterpenici (arnidiol, faradiol), carotenoide, xantofile, flavoxantine, vitaminele A, B1, C, D, saruri de azot, calciu, fosfati etc. Radacinile contin alcooli triterpenici (taraxerol, taraxasterol, beta-amirina etc.), fitosterine (sitosterina, stigmasterina etc.), glucide (inulina, fructuoza, levuloza etc.), substante proteice, rezine, tiamina, colina, gliceride ale acizilor palmitic, oleic, linoleic, arginina, asparagina, acid nicotinic si amida acidului nicotinic, vitamine B, C, substante minerale.

Toxicologie

Sucul laptos poate provoca intoxicatii manifestate prin greata, voma, diaree, modificarea ritmului cardiac. Se aplica primul ajutor cu spalaturi stomacale, carbune activ, administrarea de medicamente cu rol de stimulare a activitatii inimii si plamanilor.

 Alimentatie

Primavara, frunzele se consuma proaspete sub forma de salata sau in supe si ciorbe. Mugurii florali se pot mura in otet de tarhon. In unele tari apusene prin acest aspect procedeu se obtine un surogat de capere.

Bioterapie

Radacina si partile aeriene ale plantei au utilizari terapeutice in medicina umana si veterinara culta si traditionala. Proprietati: tonic amar, tonic general, drenor hepatobiliar, depurativ sangvin, diuretic azoturic, decongestiv, antiputrid, antiscorbutic, circulator, tonifiant al pielii, colagog, eupeptic, astringent. Stimuleaza secretiile salivare si prin act reflex sau direct secretiile gastrice si intestinale. Activeaza procesele de eliminare a toxinelor din sange; mareste cantitatea de urina eliminata; scoate acidul uric din organism; modifica peristaltismul normal al ureterelor in crizele de calculoza renala, asigurand tranzitul calculilor sau al cristalelor disclocate si eliminarea lor. Stimuleaza pofta de mancare. Aprovizioneaza organismul cu vitamine (A, B, C, D) si saruri minerale. Planta este recomandata in angiocolita cronica, congestia ficatului, insuficienta hepatica, litiaza biliara, hepatita, hipercolesterolemie, litiaza renala, insuficienta renala, afectiuni ale cailor urinare, oligurie, tulburari circulatorii (cianoza, varice), obezitate, constipatie, fermentatii intestinale (enterocolite), hemoroizi, anemie, astenie, scorbut, celulita, pletora, paludism, entorse, pecingine, pistrui, negi, cataracta, acnee, boli endocrine. Pe langa acestea, medicina traditionala mai foloseste planta pentru stimularea secretiei pancreatice, in tratamentul cancerului si ca purgativ usor in prevenirea constipatiilor.

Recoltare

Planta intreaga (Taraxaci herba cum radicis) se recolteaza primavara inainte si la inceputul infloririi. Partile aeriene (Taraxaci herba) sau numai frunzele (Taraxaci folium) se recolteaza primavara prin aprilie-mai. Radacina (Taraxaci radix) se recolteaza toamna, in septembrie-noiembrie sau primavara de timpuriu, in martie-aprilie. Uscarea se face la umbra in strat subtire in locuri foarte bine aerate. Uscarea artificiala la 40-50 grade Celsius. Pentru tratarea multor afectiuni frunzele sunt folosite proaspete, imediat dupa cules.

Medicina umana

Uz intern

  1. Pentru tratarea unor afectiuni vasculare, pentru stimularea poftei de mancare, in dischinezie biliara, afectiuni cronice ale aparatului urinar, guta, cu eliminarea toxinelor din organism: infuzie, din 1-2 lingurite planta intreaga (frunze, rizom, radacina) uscata si maruntita peste care se toarna o cana (200 ml) cu apa clocotita. Se lasa acoperita 20 minute. Se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi.
  2. Pentru tratarea insuficientei hepatice, tulburarilor digestive functionale (digestie grea, indigestie etc.): decoct, din 1-2 lingurite pulbere, obtinuta din planta intreaga la o cana (250 ml) cu apa. Se fierbe 5 minute. Se strecoara. Se beau 1-2 cani pe zi.
  3. Pentru tratarea varicelor, ulcerului varicos, colecistitei: infuzie, din 2 lingurite planta maruntita, peste care se toarna o cana (250 ml) cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15 minute. Se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi dupa mesele principale.
  4. Pentru tratarea eczemelor si celorlalte boli mentionate anterior: decoct, din 1-2 lingurite pulbere radacina la o cana (250 ml) cu apa. Se fierbe 5-10 minute. Se strecoara. Se beau 1-2 cani pe zi.
  5. Pentru tratarea obezitatii: decoct, din 1 lingurita amestec de pulbere papadie (40 grame), frunze mesteacan (20 grame), flori soc (15 grame), volbura sau scoarta de crusin (25 grame), la o cana cu apa. Se fierbe 5-10 minute. Se lasa acoperita 15 minute. Se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi, caldut, neindulcit, intre mese. Cura dureaza cel putin o luna.
  6. In mediul satesc pentru tratarea bolilor de ficat si imbunatatirea circulatiei sangelui: decoct, din frunze. Se bea in loc de apa.
  7. Pentru tratarea anemiei, angiocolitei, in arteroscleroza, artrita, astenie, boli endocrine, colica hepatica, litiaza renala si vezicala, congestie hepatica, eczeme, guta, hemoroizi, hepatita cronica, obezitate, oligurie, afectiuni renale si ale cailor urinare, urticarie si pentru stimularea poftei de mancare:
    1. Cura facuta primavara cu salata din frunze tinere de papadie
    2. Suc de radacina recoltata toamna, 1-2 linguri pe zi diluate cu apa
    3. Tinctura, din radacina cate 15-20 picaturi, de 2-3 ori pe zi, diluate cu o ceasca cu apa

Uz extern

  1. Pentru a trata cataracta: decoct, din tije florale, frunze si muguri. Cu solutia obtinuta se spala corneea, folosind un tampon de vata sterilizat.
  2. Pentru extirparea negilor: sucul alb de planta se aplica pe locul afectat de mai multe ori pe zi.
  3. Empiric, pentru tratarea tricofitiei: florile se rup si se freaca leziunea cu ele.

Cosmetica

Pentru tratarea tenului iritat, inrosit: decoct, din 2 linguri parti aeriene de planta, maruntite la o cana (200 ml) cu apa. Se fierbe 30 minute. Se strecoara. Se aplica comprese sau lotionari cu solutia obtinuta.

 Apicultura

Florile furnizeaza albinelor culesul de nectar si polen, mai ales in orele dinaintea pranzului. Productia de miere, 200 kg/ha.

 Vopsitorie

Planta intreaga poseda proprietati tinctoriale. Utilizata pentru vopsirea fibrelor naturale in galben. Se spala radacina plantei proaspat recoltata. Se pune intr-un vas si se acopera cu apa. Se fierbe pana cand culoarea galbena a solutiei nu se mai intensifica. Se strecoara. Se introduce materialul de vopsit. Se tine la cald pana se obtine nuanta dorita. Se scoate si se usuca.”

Constantin Parvu – Universul plantelor, editia a IV-a, Bucuresti, 2006, Editura ASAB

Noi consumam frunzele si florile galbene proaspete in sucul (smoothie) de dimineata si la prepararea salatelor.

Respectam cateva reguli:

  1. Sucul se bea dimineata, pe stomacul gol.
  2. Nu consumam mai mult de 3 zile la rand acelasi fel de frunze, deoarece toate plantele au o protectie naturala pentru a nu fi consumate in exces de vietati. Astfel, in frunze se afla anumite substante toxice in cantitati foarte mici care forteaza vietuitoarele sa nu consume zilnic aceleasi frunze si sunt fortate sa se hraneasca prin rotatie.
  3. Dupa suc nu se consuma nimic cel putin 30 minute.
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: